OpenAI, ChatGPT și acuzațiile de publicitate ascunsă

În ultimele zile, ChatGPT a intrat din nou în centrul atenției, dar nu pentru o nouă funcție spectaculoasă, ci din cauza unor presupuse reclame afișate în interiorul conversațiilor. Unii utilizatori au început să vadă la finalul răspunsurilor mesaje de tipul „cumpără produse pentru casă și alimente” sau invitații de a se conecta cu mărci precum Target sau Peloton. La prima vedere par anunțuri clasice, însă OpenAI insistă că nu este vorba de publicitate.

De unde a pornit scandalul

Totul a început când inginerul Tibor Blaho a analizat codul aplicației ChatGPT pentru Android și a descoperit referințe la o posibilă funcție de reclame: termeni precum „ads feature”, „bazaar content” sau „search ads carousel” au fost suficienți pentru a aprinde beculețele de alarmă. La scurt timp, dezvoltatorul Benjamin de Kraker a publicat o captură de ecran în care ChatGPT îi sugera, fără legătură cu întrebarea inițială, să cumpere produse de la Target. Ca utilizator plătitor, acesta a descris experiența ca fiind „rea și confuză”.

Ce spune OpenAI: nu sunt reclame, ci Apps SDK

În fața reacțiilor tot mai numeroase, angajați ai OpenAI, precum Adam Goldberg și Daniel McAuley, au explicat că nu este vorba de reclame în sensul clasic. Mesajele apărute ar fi, de fapt, rezultate ale Apps SDK – un kit de dezvoltare aflat în teste, care permite integrarea de aplicații terțe direct în ChatGPT.

Ideea este ca firmele și dezvoltatorii să poată crea experiențe personalizate în interiorul chatului: de la magazine care îți permit să cumperi fără să ieși din conversație, până la aplicații de sport care îți recomandă cursuri în funcție de preferințe. În teorie, aceste integrații ar trebui să îmbogățească dialogul cu unelte utile și relevante.

Problema este că, pentru mulți utilizatori, aceste recomandări apar fără context și fără legătură cu subiectul discuției, ceea ce le face să pară reclame mascate. Chiar McAuley a recunoscut public că „lipsa de relevanță face experiența proastă sau confuză”.

Presiune financiară și suspiciuni de monetizare agresivă

Neîncrederea este alimentată și de contextul economic în care se află OpenAI. Compania consumă miliarde de dolari pe trimestru și plănuiește investiții uriașe până în 2030, în timp ce creșterea numărului de abonați ChatGPT începe să se plafoneze, potrivit Apptopia și Deutsche Bank. În paralel, Sam Altman ar fi declarat un „cod roșu” din cauza avansului competitorilor, precum Google.

În acest cadru, ideea unor noi surse de venit – fie ele reclame sau integrări plătite – pare aproape inevitabilă. Totuși, orice funcție care seamănă cu publicitatea, mai ales pentru utilizatorii care plătesc un abonament, riscă să erodeze încrederea dacă nu este explicată limpede.

Parteneriate de business și impresia de favoritism

Controversa este amplificată de parteneriatele comerciale recente. Target, de exemplu, a anunțat în 19 noiembrie o colaborare cu OpenAI pentru ca utilizatorii să poată adăuga produse în coș direct din recomandările ChatGPT. În acest context, mesajele de tip „conectează-te cu Target” sau „caută cursuri cu Peloton” par mai degrabă promoții decât simple funcții utile.

OpenAI susține că aceste recomandări nu au o componentă financiară directă, însă apropierea temporală dintre anunțurile de colaborare și apariția sugestiilor ridică semne de întrebare. Pentru utilizatori, diferența dintre o recomandare contextuală și o reclamă depinde de două elemente-cheie: intenția și transparența.

Un echilibru fragil: monetizare vs. experiență curată

Pe măsură ce ChatGPT evoluează de la simplu asistent text la o platformă cu integrări complexe, linia dintre utilitate și publicitate devine tot mai subțire. Integrarea de aplicații poate aduce beneficii reale, dar doar dacă este clar explicată, relevantă și sub controlul utilizatorului.

OpenAI se află în fața unei dileme clasice în lumea tehnologiei: cum să monetizeze fără să-și alieneze comunitatea. Un pas firesc ar fi comunicarea mai transparentă despre Apps SDK și oferirea de opțiuni clare pentru activarea sau dezactivarea acestor integrări. Până atunci, fiecare sugestie „nevinovată” de brand va fi analizată la microscop de o bază de utilizatori care devine tot mai atentă și mai critică.

Lasă un comentariu