Inteligența artificială nu mai este doar un subiect de conferință sau o promisiune de viitor. Pentru tot mai mulți angajați, ea a devenit un instrument zilnic de lucru. Un nou raport publicat de OpenAI încearcă să măsoare, pentru prima dată la scară mare, ce înseamnă concret AI în birouri: mai multă productivitate sau doar zgomot digital bine lustruit?
Studiul se bazează pe răspunsurile a 9.000 de angajați din 100 de companii. Aproximativ trei sferturi dintre ei spun că AI le-a îmbunătățit viteza și calitatea muncii. Dincolo de impresii generale, cifrele diferă însă de la un domeniu la altul.
Unde se vede cel mai mult impactul AI
Cei mai entuziaști par a fi specialiștii IT: 87% dintre ei spun că pot rezolva probleme tehnice mai rapid cu ajutorul AI. Aici, asistenții inteligenți ajută la diagnosticarea erorilor, la documentare sau la scrierea de scripturi simple, ceea ce scurtează semnificativ timpul de răspuns.
Marketingul și zona de product vin imediat în urmă. 85% dintre angajații acestor departamente declară că pot executa campanii mai repede. De la generarea de concepte și texte până la testarea mai multor variante de mesaj, AI funcționează ca un „accelerator creativ”, chiar dacă materialele finale sunt, de regulă, rafinate de oameni.
Nici HR-ul nu rămâne pe dinafară: 75% dintre profesioniștii din resurse umane susțin că implicarea angajaților a crescut, probabil datorită comunicării mai rapide, suportului mai bun în procesele interne și automatizării unor sarcini repetitive.
Și inginerii simt un salt vizibil. 73% raportează că pot livra cod mai repede, folosind AI pentru sugestii de implementare, completare automată sau revizuiri inițiale de cod.
AI iese din IT și ajunge la „non-tehnici”
Un detaliu interesant din raport este creșterea cu 36% a mesajelor legate de programare în rândul angajaților care nu au rol tehnic. Cu alte cuvinte, persoane din marketing, vânzări sau operațiuni folosesc acum AI pentru sarcini care odinioară ar fi necesitat ajutorul unui dezvoltator.
În plus, 75% dintre utilizatori declară că reușesc să ducă la capăt activități pe care înainte nu știau sau nu puteau să le facă. Asta sugerează că AI nu doar accelerează munca existentă, ci și lărgește gama de competențe accesibile unui angajat obișnuit.
Rezultate promițătoare, dar și mult scepticism
Raportul OpenAI vine la scurt timp după propriile date publicate de Anthropic, compania din spatele asistentului Claude. Aceasta susține că timpul de realizare a anumitor sarcini a scăzut cu până la 80%, pe baza a 100.000 de conversații analizate. Totuși, nici studiul OpenAI, nici cel al Anthropic nu au fost, deocamdată, evaluate în mod independent (peer-reviewed).
Aici apare și nota de prudență. Alte cercetări, precum un studiu MIT din august, arată că multe companii nu au reușit încă să vadă un randament clar al investițiilor în AI generativ. Iar un studiu realizat de Stanford și Harvard atrage atenția asupra fenomenului de „workslop”: conținut generat de AI care arată bine, dar nu ajută cu adevărat munca să progreseze.
Pe fundalul acestor mesaje amestecate, investitorii încep să se întrebe dacă miliardele pompate în AI vor aduce într-adevăr un câștig pe măsură sau dacă ne îndreptăm spre un balon al așteptărilor exagerate.
Concluzia de moment? AI pare să ofere un avantaj real de viteză și capacitate, în special în IT, marketing și inginerie, dar diferența dintre productivitate autentică și „workslop” va depinde de felul în care companiile integrează tehnologia, o măsoară și o folosesc critic, nu doar entuziast.