În ultimele zile, internetul a fiert în jurul unei întrebări aparent simple: a început ChatGPT să afișeze reclame? Pentru mulți utilizatori, mai ales pentru cei care plătesc abonamentul Plus, răspunsul părea evident: da. În conversații banale, cum ar fi o întrebare despre Windows BitLocker, au apărut brusc butoane grafice care trimiteau către magazinul online Target. Pentru ochiul oricărui internaut, acestea arătau exact ca niște reclame clasice.
Un utilizator de pe X, Benjamin De Kraker, a postat o captură de ecran și un mesaj furios în care acuza ChatGPT că îi bagă reclame în față, deși plătește pentru serviciu. Postarea sa a devenit rapid virală și a alimentat un val de frustrare. Pe Reddit, un fir de discuție a mers chiar până la a declara momentul „moartea lui ChatGPT”, în timp ce alți utilizatori confirmau că văd aceleași linkuri spre Target și le percep drept publicitate.
Ce spune OpenAI: „Nu sunt reclame”
Oficial, OpenAI insistă că nu a lansat încă reclamele în ChatGPT. Explicația lor este mai tehnică: compania a început, după evenimentul DevDay, să integreze „aplicații” de la parteneri-pilot direct în interfața chatbotului. Target este unul dintre acești parteneri, iar acele căsuțe grafice sunt, în viziunea OpenAI, doar sugestii de folosire a aplicației Target în contextul conversației.
Daniel McAuley, șeful de date și machine learning la OpenAI, i-a răspuns direct lui De Kraker pe X, explicând că nu este vorba de o campanie de publicitate, ci de un mecanism de descoperire pentru aceste aplicații. În teorie, scopul ar fi ca astfel de integrări să „augmenteze” experiența utilizatorului, făcând ChatGPT mai util atunci când vrei, de exemplu, să cumperi rapid ceva despre care vorbești.
Problema este că această promisiune – „reclame care îmbunătățesc experiența” – este deja un clișeu în industrie. Specialiști în publicitate din toată lumea repetă aceeași idee: că anunțurile vor fi mai umane, mai relevante, mai conectate la emoții. Utilizatorii, în schimb, au dezvoltat un reflex de neîncredere față de orice element care arată, miroase și se simte ca o reclamă, indiferent ce nume i se dă oficial.
Tensiune maximă într-un moment prost ales
Controversa vine într-un moment delicat pentru OpenAI. Un articol din Business Insider a dezvăluit recent că firma ar fi în „cod roșu” intern, încercând să îmbunătățească performanța ChatGPT în timp ce rivali precum Google, cu Gemini, primesc recenzii entuziaste. Potrivit acelorași informații, OpenAI ar fi amânat lansarea reală a reclamelor tocmai pentru a recâștiga încrederea utilizatorilor.
În acest context, orice element care pare o reclamă lovește dublu. Pe de o parte, sperie utilizatorii care se tem că asistentul lor AI se transformă într-un panou publicitar. Pe de altă parte, contrazice mesajul oficial că OpenAI vrea, cel puțin pentru moment, să evite monetizarea agresivă.
Diferențele de ton din interiorul companiei nu ajută. Mark Chen, chief research officer la OpenAI, a recunoscut public că firma „a dat-o în bară” cu aceste sugestii de shopping și a anunțat că ele au fost dezactivate, promițând că se va căuta o soluție mai bună. În același timp, Nick Turley, șeful ChatGPT, a susținut ferm că „nu există teste live de reclame” și că imaginile circulate sunt fie false, fie nu reprezintă publicitate, ceea ce a turnat și mai mult gaz pe foc în rândul utilizatorilor deja iritați.
Nu sunt reclame, dar arată exact ca niște reclame
Dincolo de declarațiile oficiale, fondul problemei este unul de percepție. ChatGPT a încercat să conecteze noua funcție de aplicații la conversații reale, însă a făcut-o într-un mod pe care oamenii l-au respins aproape instinctiv: prea brusc, prea vizibil, prea comercial. Când un chatbot îți răspunde la o întrebare tehnică și, pe jumătate de ecran, apare o invitație mare, colorată, să faci cumpărături la un retailer, mintea utilizatorului nu stă să facă distincții fine între „aplicație parteneră” și „reclamă plătită”.
Ironia este că, atunci când OpenAI va lansa cu adevărat reclame în ChatGPT – iar istoria tehnologiei sugerează că acest moment va veni, pentru că acolo sunt banii – compania nu va fi deloc timidă. Investitorii vor cere claritate, comunicatele de presă vor vorbi deschis despre „noi fluxuri de venit”, iar nimeni nu va încerca să ascundă acest lucru.
Până atunci însă, episodul Target arată cât de fragilă este încrederea într-un asistent AI folosit zilnic de milioane de oameni. În încercarea de a face produsul „mai util” și de a integra parteneri comerciali, OpenAI a reușit, cel puțin pentru câteva zile, să pornească o furtună de indignare exact în momentul în care își propusese să pară mai atentă ca oricând la nevoile utilizatorilor. Un „whoops” costisitor de imagine, într-o industrie în care încrederea se pierde repede și se recâștigă greu.