Un conflict major dintre tehnologie și presă tocmai a făcut un pas decisiv în instanțele americane. Un judecător federal a obligat OpenAI să predea 20 de milioane de loguri anonimizate ale conversațiilor din ChatGPT, în cadrul procesului de copyright intentat de The New York Times și alte publicații. Dincolo de titluri, miza reală este uriașă: cât de mult poate fi forțată o companie de AI să își dezvăluie culisele și ce se întâmplă cu intimitatea utilizatorilor?
Ce a decis instanța
Magistratul american Ona Wang a stabilit că aceste 20 de milioane de loguri sunt relevante pentru acuzațiile publicațiilor și că pot fi predate fără a pune în pericol viața privată a utilizatorilor. Pe scurt, instanța spune: datele pot fi folosite ca probă, cu suficiente măsuri de protecție.
În decizie, judecătoarea subliniază că în acest caz există „straturi multiple de protecție”, tocmai pentru că multe dintre informațiile din procedura de descoperire pot fi extrem de sensibile și private. Asta înseamnă, de regulă, ordine de protecție, restricții de acces, angajamente de confidențialitate și sancțiuni serioase dacă datele sunt divulgate.
Poziția OpenAI: confidențialitate și securitate
OpenAI a contestat anterior obligația de a preda aceste conversații, invocând riscuri de confidențialitate. Un purtător de cuvânt al companiei a indicat din nou spre un articol de pe blogul directorului lor de securitate, Dane Stuckey, în care se susține că cererea New York Times „ignoră protecții de confidențialitate de lungă durată” și „contrazice practici de securitate de bun-simț”.
În paralel, OpenAI a făcut apel la un judecător de rang superior, Sidney Stein, în încercarea de a bloca sau limita această obligație. Pentru companie, nu este vorba doar de un proces cu o redacție, ci de un precedent care ar putea defini cât de transparent trebuie să fie un furnizor de modele AI în fața acuzațiilor de încălcare a drepturilor de autor.
Acuzatorii: un model de afaceri bazat pe „furt”
New York Times nu este singurul reclamant. În proces este implicat și un grup de ziare deținute de MediaNews Group, parte a fondului Alden Global Capital. Directorul executiv editorial al MediaNews Group, Frank Pine, a folosit un ton extrem de dur, acuzând conducerea OpenAI că „halucinează dacă a crezut că poate scăpa fără să dezvăluie dovezile despre cum modelul lor de business se bazează pe furtul de la jurnaliștii care muncesc din greu”.
Formularea este puternică și arată tensiunea dintre redacțiile tradiționale și platformele de AI generativă, acuzate că au absorbit masiv conținut protejat de copyright fără permisiune și fără compensații.
De ce contează acest caz pentru noi toți
Dincolo de duelul juridic, apar două teme-cheie. Prima este dreptul de autor: poate fi considerată o încălcare folosirea articolelor de presă ca date de antrenament pentru un model de inteligență artificială, fără acordul autorilor? Mulți editori speră ca acest proces să stabilească un precedent clar care să le protejeze conținutul.
A doua temă este confidențialitatea. Chiar dacă logurile ajung în instanță doar în formă anonimizată și sub ordine de protecție, vestea că milioane de conversații private pot fi examinate într-un proces ridică întrebări incomode: cât de sigur este, de fapt, să deversezi probleme personale, documente sensibile sau dileme intime într-un chatbot?
Indiferent de rezultat, procesul dintre OpenAI și New York Times va modela felul în care vom privi, în următorii ani, atât drepturile de autor în era AI, cât și limitele confidențialității atunci când interacționăm cu astfel de sisteme. Iar asta ne privește pe toți, nu doar pe avocați, programatori sau jurnaliști.