În mijlocul conflictului continuu din Gaza, Uniunea Europeană se străduiește să-și reafirme rolul pe scena diplomatică internațională. Recenta reuniune a Grupului Donatorilor Palestina, anunțată încă din septembrie de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pus din nou reflectoarele pe Bruxelles. Obiectivul principal: strângerea de fonduri pentru reconstrucția palestiniană și revendicarea unui loc la masa negocierilor pentru pace.
Mai mult decât un simplu sponsor?
UE încearcă să nu mai fie percepută doar ca „plătitor”, ci și ca un jucător activ. Comisarul pentru zona Mediteranei, Dubravka Šuica, a subliniat determinarea blocului: „Vrem să fim actori și nu doar plătitori.” Și totuși, nu toată lumea este convinsă de eficiența sau relevanța reală a acestor demersuri.
Criticii, precum Anders Vistisen, lider al grupului conservator „Patrioții”, afirmă că întâlnirea nu este decât „încă o reuniune simbolică”. Faptul că, vreme de decenii, Uniunea a investit miliarde în instituții și procese palestiniene fără rezultate vizibile îi pune la îndoială impactul. Vistisen atrage atenția că Statele Unite sunt cele care definesc cadrul politic și de securitate în Gaza, nu UE, și că, fără o strategie politică coerentă, Bruxelles-ul rămâne un simplu spectator.
Rol contestat și credibilitate în scădere
Parlamentari din spectrul progresist, precum Hana Jalloul, consideră că inacțiunea Uniunii vis-a-vis de acțiunile Israelului în Gaza i-a afectat grav credibilitatea ca partener de dialog. Chiar dacă la reuniune au participat aproximativ 60 de delegații din Europa și Orientul Mijlociu, abordarea UE a fost considerată lipsită de inovație și nu s-au formulat propuneri clare pentru reconstrucția sau guvernarea Gazei pe viitor.
Banii nu rezolvă totul
Pe lângă promisiuni, cinci țări europene (printre care Germania, Luxemburg, Slovenia și Spania) au suplimentat cu 82 de milioane de euro sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, ajungând la un total de 88 de milioane în acest an. Uniunea Europeană rămâne astfel cel mai mare donator global al acestui organism, iar ajutorul acordat este strâns legat de respectarea reformelor interne palestiniene.
Totuși, forța politică a Autorității Palestiniene a scăzut din cauza acuzațiilor de corupție și a slabei guvernări. Reforma acestui organism este văzută drept esențială pentru orice perspectivă viabilă a unei soluții cu două state – obiectivul declarat al UE.
Percepție de lipsă de substanță
Criticii, atât din mediul politic european cât și din partea experților în Orientul Mijlociu, susțin că demersurile Bruxelles-ului nu aduc nimic nou. Koert Debeuf, profesor la o școală de guvernanță din Bruxelles, spune că UE „face ceea ce a făcut mereu: oferă bani, cere promisiuni, apoi… vedem ce se întâmplă”. Reprezentanța ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate este și mai fermă: implicarea Bruxelles-ului a venit „prea puțin și prea târziu”.
În ciuda prezenței europene în structuri de coordonare și a planurilor de instruire și sprijin pentru poliția palestiniană, lipsa de viziune și de acțiune decisivă rămâne o problemă majoră. Rămâne de văzut dacă, pe termen lung, UE va putea să transforme aceste inițiative simbolice într-o influență reală pentru pacea din Orientul Mijlociu.