OpenAI deschide noi orizonturi în domeniul securității, odată cu lansarea unor modele de inteligență artificială care pot fi folosite chiar și de instituții precum armata americană. Anterior, instrumentele OpenAI erau accesibile doar în cloud și nu puteau funcționa în sisteme izolate, dar noua generație de modele open-weight schimbă regulile jocului.
Ce înseamnă „open-weight”? Și de ce contează acum?
Modelele open-weight, precum gpt-oss-120b și gpt-oss-20b, le permit utilizatorilor să instaleze AI pe propriile servere, fără conexiune la internet. În domenii ultra-sensibile, precum cel militar sau în sectorul sănătății, acest lucru este esențial pentru a păstra datele departe de potențiale riscuri externe. Practica, cunoscută sub numele de „air-gapping”, presupune folosirea aplicațiilor AI pe sisteme complet separate de rețelele publice.
Un nou nivel de flexibilitate pentru armată
Pentagonul și-a exprimat interesul de a integra astfel de sisteme în operațiuni de luptă, dar și în sarcini administrative complexe, unde flexibilitatea este crucială. Doug Matty, șeful de digitalizare și AI pentru Departamentul Apărării, subliniază că unele misiuni vor necesita AI care să funcționeze local și să poată fi personalizată pentru sarcini foarte specifice. Accesul la „greutățile” (weights) modelului le permite dezvoltatorilor să adapteze răspunsurile AI la nevoi unice.
Avantaje, provocări și primele teste
Cu toate acestea, nu toate companiile militare sunt pe deplin mulțumite de performanțele modelelor OpenAI față de alternativele de la Meta (Llama) sau Google (Gemma). De exemplu, compania Lilt, specializată în traduceri pentru armată, remarcă faptul că modelele OpenAI procesează doar text și întâmpină dificultăți în anumite limbi sau pe calculatoare cu resurse limitate. Totuși, comunitatea AI apreciază deschiderea competiției – mai multe opțiuni înseamnă șanse mai mari la inovație.
Independență tehnologică și controverse etice
Pentru armată, dar și pentru parteneri precum RAND sau companiile mici, modelele open-weight oferă independență față de marile corporații din tehnologie. Astfel, instituțiile pot avea control deplin asupra AI-ului implementat, protejând datele sensibile fără riscul ca acestea să ajungă involuntar în cloud. Pe de altă parte, există voci critice care avertizează că modelele open-source încă sunt predispuse la erori („halucinații”) și pot necesita investiții considerabile în infrastructură.
Chiar dacă puterea brută a modelelor comerciale rămâne adesea superioară, flexibilitatea și accesibilitatea modelelor OpenAI deschid calea către noi scenarii de utilizare, imposibile până acum în zonele unde securitatea este prioritară. Un lucru rămâne clar: diversitatea opțiunilor AI stimulează atât inovația, cât și dezbaterea despre viitorul inteligenței artificiale în zone critice pentru societate.