TikTok, platforma preferată de milioane de tineri americani pentru știri și divertisment, a ajuns recent în centrul unui val legislativ fără precedent în Statele Unite. Deși eforturile de a restricționa TikTok au fost prezentate oficial drept o măsură ce ține de securitatea națională, jurnalista Sarah Jeong susține că motivele reale sunt mai complexe și reflectă tendințe sociale și politice profunde.
O reacție la criza din Gaza?
Discuțiile despre interzicerea TikTok au escaladat odată cu atenția crescută acordată conflictului din Gaza, după atacul din 7 octombrie 2023. În urma acelui moment devastator, cu 1.195 de persoane ucise și, până în martie 2024, aproximativ 30.000 de palestinieni, inclusiv 13.000 de copii, pierzându-și viața, rețelele sociale – în special TikTok – au devenit spații majore de informare și exprimare publică pe subiect.
Politicienii americani au remarcat rapid faptul că TikTok amplifica voci pro-Palestina, o dinamică percepută ca o amenințare strategică, nu doar o controversă online. Fără dovezi clare de spionaj cibernetic, atenția a fost deviată pe impactul algoritmic și potențiala influență asupra opiniei publice tinere. TikTok era, la acea vreme, principala sursă de știri pentru aproape o treime dintre americanii sub 30 de ani.
Drumul rapid al legii în Congres
Sub presiunea acestor îngrijorări, Comitetul pentru Energie și Comerț al Camerei a votat unanim (50–0) pentru avansarea unei legi care impunea fie vânzarea TikTok, fie interzicerea sa completă. Camera Reprezentanților a aprobat inițiativa cu o majoritate covârșitoare (352–60), iar legea a fost ulterior inclusă într-un pachet de ajutor extern și semnată de președinte.
Votul atât de rapid și masiv sugerează că nu doar datele despre securitate au stat la bază, ci mai ales îngrijorarea față de modul în care platforma schimbă discursul public pe teme sensibile.
“Naționalismul informației” și represiunea internă
Sarah Jeong vede această decizie ca un simptom al unui fenomen mai larg: “informaționalismul naționalist.” Practic, statele reacționează la circulația imaginilor și mesajelor destabilizatoare ca la amenințări strategice, încercând să controleze spațiul informațional chiar și atunci când lipsesc dovezi concrete de pericol tehnic. În paralel, represiunea internă și limitarea protestelor fac ca astfel de mișcări online să devină și mai importante, dar și mai vulnerabile la cenzură.
După adoptarea legii, ByteDance a primit nouă luni pentru a vinde TikTok. O suspendare scurtă a avut loc pe 18 ianuarie 2025, urmată de reactivarea rapidă a platformei și extinderi succesive ale termenului, la decizia președintelui.
Concluzie
Cazul TikTok ridică întrebări esențiale despre libertatea de exprimare, controlul informației și natura riscurilor reale în era rețelelor sociale. Dincolo de retorica privind securitatea națională, reacția politică ilustrată de acest episod pare să dezvăluie o teamă mai profundă de puterea pe care o au tinerii și noile tipuri de comunicare în configurarea agendei publice.